A ricerca qualitati hè u prublema di PR. A so reputazione hè una di subjectività è scienza fugliale. Questa percepzioni hè alimentata da u fattu chì i risultati qualitati ùn sò micca numerichi, anche qualchì datu qualitatii ponu esse cunvertiti in quantità dati . Per scopre u capiunatu scientificu è i prucessi di ricerca qualitativa, hè necessariu d'esaminà u framework qualitativu è di fundamentu filosoficu.
A ricerca qualitativa usa un prucessu di ragiunamentu basatu annantu à cuntinuà mette in bretelli dati cummincià per creà alte o gestalts. À u prucessu, significatu emu. In a ricerca qualitatiusa, u sensu hè creatu da mezu à i filtri perettivui di i participanti di a ricerca. Cunziunati, sti periscizioni cuntribuiscenu à a custruzione di a teoria.
Frameworku teoricu è Gestalt
A través di a teoria, i circhuli ponu stabilisce un gestalt o modi di vedianu. Quandu i ricercati accetta una teoria particulare, perchè perciunu a tiuria per avè u sensu è per esse ghjustu datu a nfurmazzioni chì viaghjanu à a ricerca. Un problema cù gestalts hè chì quandu una persona hà abrazutu un modu di pinzari, spessu hè difficiule per percive un fenomenu fora di u quadru chì a teoria dispunì.
E cunsiderate chì una tiurìa pò esse allargate è custruite a generazione di significatu attornu un fenomenu.
A ricerca qualitati hè efficace com'è modu per stabilisce nous gestalts è à cuntribuisce à u sviluppu di novi teorii. I prucessi chì compusinu un prucessu di qualità qualificazione permettenu un ricunnisciutu à mette in l'esternu di e teorici cunfirmati è i gestaltati. Ci hè parechje tecniche formale chì impone un investigatore per mantene una mente aperte durante a qualità qualità.
Diversi strategie sò usati in una qualita qualità per aiutà à i gestalt cambiamenti. Una di sti strategie hè di fà cambià u focu. Fighjendu u fenomenu in modu novi hè spessu micca cusì cumatu à u principiu, ma datu un pocu tempu, a mente si mette à a nova manera di visità di listessa manera chì l'ochji di a gente si aghjusta à i niveli di luci. Un novu gestalt pronto adopende un sensu naturali è attene un livellu di stabilità perceptuale è conceptuale.
Pienu sedimentu
Un pocu fenomenu sò forti basi tradiziunali o stòrici. Quandu i ricerchi anu travagliu sti fenominu, ponu esse trattatu cù punti di visione sedimentu o cimentu o teorii. Queste perspettivi rígiti sò carattarizati da e credenze longa è intruduzzione. U prublema hè chì sti credi cimentati pò esse incorrecte o mistaid.
Per e persone cunventioni qualitati, i ricerca ùn puderanu scappari i periculi di teori stati. Questu hè largamente debbutu à a modu chì a ricerca qualitativa hè orientata: a ricerca qualitativa traspremenu da u specificu (significatu individuale) à a teorica generale (teoria grounded), mentri a ricerca quantità si move da a generale (teoria empirika) à l'infurmazione specifica (data di meditura).
A ricerca qualitativa hè rigurosa, contru à a critica cumuni, ma a ricerca qualitativa deve esse evaluata contru un settore qualitatiu di règuli - un settore differenti di reguli di l'usu di evaluà e quantità dati.
U rigorociru di a ricerca quantità provendu di sti attributi:
- Rispittà
- Spicità
- Cunsigliazione
- Objettività
- Teoria
U rigoro di a ricerca qualitativa vene da estes attributi:
- Apertura
- Basatu di l'experientia
- Aderenza à fundamentu filosoficu
- Recicchadata di datu
- Cridendu à tutti i dati per arrivà à a teoria
A Ricerca Qualitativa Ùn Avance micca Value-Free
U contextu in quali dati qualitatii di ricerca hè recultu hè apertu, ma chì ùn significheghju micca chì i valori sò micca anessi à u prucessu di recullione di dati. In fattu, ogni avvucatu qualitati hè campatu in una orientazione filosofica chì formate è influenza l'analisi di dati è l'interpretazione . Per questa raghjone, l'avvicinamenti à a ricerca qualitatii sò presentati in un framework chì spiega a metodulugia è usa u filtru di una orientazione filosofica specifica.
Avanzatei investigattivi qualitatii qualitati includenu:
- Fenomenologia
- Ethnografia
- A Ricerca di Recerca
A ricerca qualitativa hè tutta di guidata da un observatore participante. Questu hè fundamentale u casu cù a reticule in media cumunità chì un investigatore di u mercatu participa in u dialogu è cunvereghja cù cunzumu.
A manca di rigoro di a ricerca qualitativa pò esse u risultatu di pratiche pratiche di ricerca. Forsi un investigatore ùn hà micca recullatu parechje infurmazioni o hà recullatu di qualità impurtante di qualità , o l'infurmazioni ùn sò micca datu u cunsigliu dilettivu chì si meriteghja, o chì u sviluppu teoricu hè statu inadegwate per una ragione o un altru.